Bezna. Nu se vede nici o umbra. Nici o stea, de luna nici vorba. Nici nu stiu daca am ochii inchisi sau deschisi. Nu conteaza, oricum. Mi-e frig din cauza curentilor pe care ii fac aripile mele. Visez mereu ca nu mai e nevoie sa imi vantur foile pictate de ceapa pe care le am pe post de aripi. Visez ca planez la cativa metri deasupra lumii.
Dar nu vad nimic. As putea sa fiu la miliarde de metri de lume si habar n-am. Vocile de dinautru susura ca mi-ar trebui o lumina.